- Arbitru
- arbitru, albitrunm arbousier - Corse. Var.: arbatro.
Glossaire des noms topographiques en France . 2013.
Glossaire des noms topographiques en France . 2013.
arbitru — ARBÍTRU, arbitri, s.m. 1. Persoană, organizaţie instanţă aleasă sau desemnată pentru cercetarea şi rezolvarea unui litigiu. 2. Persoană însărcinată să conducă desfăşurarea unei competiţii sportive. – Din fr. arbitre. Trimis de RACAI, 30.09.2003.… … Dicționar Român
arbítru — s. m. (sil. tru), pl. arbítri, art. arbítrii … Romanian orthography
líber-arbítru — s.m.(sil. tru),pl. líber arbítri … Romanian orthography
Albitru — arbitru, albitru nm arbousier Corse. Var.: arbatro … Glossaire des noms topographiques en France
supraarbitru — SUPRAARBÍTRU, supraarbitri, s.m. Superarbitru. [pr.: pra ar ] – Supra + arbitru (după fr. surarbitre). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUPRAARBÍTRU s. superarbitru. (supraarbitru într o compe tiţie.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
Zones humides de Corse — Sous le terme générique « zones humides » sont regroupés une grande variété de systèmes aquatiques : étang, marais, lagune, vasière, mare temporaire, saline, lac, tourbière, etc. Zone humide du delta du Fango … Wikipédia en Français
arbitraj — ARBITRÁJ, arbitraje, s.n. 1. Soluţionare a unui litigiu de către un arbitru. 2. Conducere de către un arbitru (2) a unei competiţii sportive. – Din fr. arbitrage. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 arbitráj s. n. (sil. traj), pl.… … Dicționar Român
arbitra — ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. tranz. 1. A soluţiona un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfăşurarea unei competiţii sportive. – Din fr. arbitrer. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 arbitrá vb. (sil. tra), ind. prez. 1 sg … Dicționar Român
arbitral — ARBITRÁL, Ă, arbitrali, e, adj. (jur.) Hotărât de arbitru. Sentinţă arbitrală. ♦ Alcătuit din arbitri. Comisie arbitrală. – Din fr. arbitral. Trimis de ana zecheru, 18.10.2007. Sursa: DEX 98 arbitrál (de arbitru) adj. m. (sil. tral), pl.… … Dicționar Român
liberarbitru — líber arbítru adj. + s. n. (sil. tru); pl. líber arbítri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic LIBER ARBÍTRU m. Libertate absolută de a acţiona şi de a lua hotărâri conform propriei voinţe. /liber + arbitru Trimis de siveco … Dicționar Român